Valea Regilor

62 de morminte descoperite si inca multe altele care asteapta sa fie descoperite. Acesta este locul in care faraonii, dupa imbalsamare si mumificare, erau adusi cu solemnitate si inmormantati in cea mai izolata vale dintre dealurile Tebei, în Valea Regilor. A fost hotarârea faraonilor, începând cu Tuthmosis I, să caute locuri mai ferite şi mai greu de jefuit. Se termina astfel tradiţia de 1700 de ani a mormintelor monument.

Aici au fost aduşi Seti I, Amenophis II, Menephatah şi o întreagă dinastie Ramses. Aici a fost înmormântat şi Tuthankamom, comoara din interior ramânând ca prin miracol neatinsă până la descoperirea mormântului în 1922 de către Howard Carter şi Lord Carnavon, ea putând fi acum admirată atât în Muzeul de Egiptologie din Cairo cât şi în marile muzee ale lumii.

Aruncăm o privire în jur, uimindu-ne de ariditatea locurilor care mai ascund încă bogăţii nemăsurate: Valea Reginelor, Valea Nobililor, Valea Artizanilor. 

Nu departe de aici, într-un vast amfiteatru natural, se află Templul Mortuar al Reginei Hatchepsut, regină controversată şi ambiţioasă,care se deghiza pentru a respecta într-un fel tradiţia conform căreia Egiptul nu pute fi condus decât de bărbaţi. Ea a ales acest loc pentru monumental funerar al său şi al tatălui său, Tuthmosis I. Probabil fiică, soră, soţie şi mătuşă a primilor regi din dinastia Tuthmosis, Hatchepsut a marcat, timp de 15 ani, între 1498-1483 î.Hr., istoria frământată a regiunii. Templul său este realizat după concepţii arhitecturale noi, desfăşurându-se armonios pe trei terase lungi unite cu rampe. Templul a fost proiectat de Senenmut, probabil o iubire ascunsă a reginei din moment ce portretul său este ascuns în spatele porţii şi este înmormântat nu departe de aici. La vremea construcţiei, aleea principală era străjuită de sfincşi şi obeliscuri, iar curţile erau pline de flori şi arbuşti cu arome din cele mai diverse şi de fântâni arteziene care completau imaginea unui templu ce venera viaţa şi acţiunile reginei.

Intorcându-ne spre vechea Teba, ne întâmpină parcă nefiresc, răsărite din pustiul nisipos, bătut de vânturi, la marginea plantaţiilor de trestie de zahăr, între Nil şi Valea Regilor, două statui imense. Coloşii lui Memnon sunt singurele mărturii ale Templului lui Amenhotep al III-lea. Inalte de 20 m şi sculptate în blocuri de gresie, statuile îl reprezintă pe faraon şezănd, cu mâinile pe genunchi.  Au făcut parte şi aceste statui din istoria, gloria şi bogăţia Tebei de odinioară.